Sindromul de intestin iritabil (SII) denumit și sindrom de colon iritabil (SCI) reprezintă o tulburare funcțională intestinală ce determină dureri sau disconfort abdominal, crampe, balonări și modificări ale tranzitului intestinal, diaree, constipație sau alternanță constipație- diaree.
Pentru a fi încadrate în sindrom de intestin iritabil, simptomele de mai sus au debut de minim 6 luni și sunt prezente în ultimele 3 luni.
Pe lângă manifestările digestive pot fi prezente și simptome generale precum oboseală cronică, cefalee, tulburări de somn, anxietate sau chiar depresie.
Afectează de obicei persoanele cu vârsta sub 45-50 de ani și aproximativ de două ori mai mult femeile, deși în ultimul timp au apărut studii ce arată o prevalență asemănătoare intre sexe, femeile asociază mai frecvent constipație, iar bărbații diaree.
Este important de menționat că foarte rar sindromul de intenstin iritabil prezintă simptome severe și deși este o patologie cronică, simptomele nu sunt permanente, nu determină modificări celulare, nu se asociază cu apariția cancerului colorectal, iar simptomele se pot controla prin modificarea stilului de viata și evitarea factorilor stresanți.
Diagnosticul este clinic, conform criteriilor ROMA, nu există un marker biochimic specific, testele de laborator uzuale (hemoleucogramă, AST, ALT, bilirubina totală, uree, creatinină,
VSH, CRP, sumar de urina, examen coproparazitologic și coprocultiură) sunt în limite normale, ecografia abdominală nu permite diagnosticarea SII, iar colonoscopia nu este necesară decât în prezența semnelor de alarmă (scădere în greutate, anemie, febră, sângerări rectale, palparea unor formațiune tumorale).
Nu se cunoaște exact ce determină apariția acestor simptome, mecanimele fiziopatologice nu sunt complet elucidate, însă posibili factori cauzali sunt:
- Sistem nervos- în mod normal există o conexiune între creier și intestin, iar o slabă coordonare între acestea poate genera tulburări funcționale precum balonare, crampe, diaree;
- Sensibilitatea excesivă a intestinului și contracții puternice ale musculaturii intestinului, denumite în literatura de specialitate intestin hiperalgic/ hipersensibilitate viscerală ce determină durere abdominală, simptomul principal în sindromul de intestin iritabil;
- Factori genetici;
- Factorii psihosociali precum:
- stresul din copilarie (mediul educațional, viata de familie, abuzuri);evenimente stresante majore: decesul unei persoane dragi, pierderea unui loc de muncă, despărțire sau divorț;stresul din viața de zi cu zi, job stresant;depresie, anxietate, atacuri de panică.
- Infecții gastrointestinale virale, bacteriene- Salmonella, Shiegella,Campylobacter jejuni sau parazitare;
- Modificări în flora intestinală cu apariția unor bacterii ce produc gaze și accentuarea simptomelor din SII;
- Intoleranțe la alimente- fructoză, lactoză/gluten, produse ce pot fermenta si ulterior produc flatulență, balonare, dureri abdominale;
- Alergii alimentare.
Dintre toate mecanismele de mai sus stresul joacă un rol semnificativ în declanșarea și exacerbarea simptomelor din SII.
Stresul are o influență semnificativă asupra sindromului de intestin iritabil prin mecanisme complexe care implică axa creier-intestin, inflamația, imunitatea și microbiomul intestinal. Gestionarea stresului este esențială în tratamentul SII, iar strategiile de reducere a stresului pot ameliora simptomele și pot îmbunătăți calitatea vieții pacienților.
Studiile clinice au arătat că pacienții cu SII au adesea niveluri mai ridicate de stres și anxietate comparativ cu populația generală. De asemenea, mulți pacienți raportează că simptomele lor se agravează în perioade de stres intens.
Intervențiile de reducere a stresului, cum ar fi terapia cognitiv-comportamentală (CBT), meditația și tehnicile de relaxare, s-au dovedit eficiente în ameliorarea simptomelor IBS.
Acest lucru subliniază importanța componentelor psihologice în gestionarea acestei afecțiuni.
Tratamentul sindromului de intestin iritabil implică de obicei o combinație de modificări ale stilului de viață, intervenții dietetice, medicamente și, uneori, terapie psihologică. Iată o privire de ansamblu asupra opțiunilor de tratament disponibile:
- Modificări dietetice:
- Dieta FODMAP: Reducerea consumului de alimente bogate în FODMAP (oligozaharide, dizaharide, monozaharide și polioli fermentabili) poate ajuta la diminuarea simptomelor.
- Fibre: Creșterea aportului de fibre poate fi benefică, în special pentru cei cu constipație predominantă, dar trebuie ajustată treptat pentru a evita disconfortul.
- Medicamente:
- Antispastice: Medicamentele precum mebeverina sau dicyclomina pot ajuta la reducerea spasmelor intestinale.Laxative: Pentru constipație, pot fi prescrise laxative ușoare, cum ar fi psyllium sau polietilenglicol.Antidiareice: Loperamida poate fi utilă pentru controlul diareei.
- Evitarea alimentelor declanșatoare: Unele persoane pot descoperi că anumite alimente, cum ar fi cafeaua, ciocolata, alcoolul și alimentele grase sau condimentate, agravează simptomele.
- Antidepresive: Antidepresivele triciclice sau inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS) pot fi folosiți în doze mici pentru a ameliora durerea abdominală și disconfortul.
- Suplimente alimentare ce contribuie la relaxarea organismului și menținerea echilibrului nervos.
| Creste rezistenta la stres – Studiile clinice arată că Ashwagandha poate reduce semnificativ stresul. |
Ashwagandha – Această plantă este subiectul unor cercetări aprofundate, care demonstrează beneficii în reducerea stresului, combaterea oboselii, scaderea cortizolului (hormonul stresului) și îmbunătățirea performanței sportive.
Bacopa monnieri – Cu proprietăți adaptogene, Bacopa monnieri contribuie la gestionarea stresului și anxietății, reducând în același timp oboseala.
Nardostachys Jatamansi: Ajută la îmbunătățirea memoriei, oferind claritate mentală și concentrare sporită.
Probiotice: Unele studii sugerează că probioticele pot ajuta la menținerea unui echilibru sănătos al bacteriilor intestinale.
Terapie psihologică:
- Terapia cognitiv-comportamentală (CBT): Aceasta poate ajuta la gestionarea stresului și a anxietății, care pot agrava simptomele SII.Terapia prin relaxare: Tehnici precum meditația, yoga și exercițiile de respirație pot ajuta la reducerea stresului.
- Modificări ale stilului de viață:
- Exercițiul fizic regulat: Activitatea fizică moderată poate contribui la menținerea unei digestii sănătoase și la reducerea stresului.
- Hidratarea: Consumul adecvat de apă este esențial, mai ales pentru cei cu constipație predominantă.
- Alte abordări:
- Suport și educație: Participarea la grupuri de suport și educarea despre afecțiune pot fi benefice pentru gestionarea pe termen lung a SII.
Este important ca tratamentul să fie individualizat, deoarece ceea ce funcționează pentru o persoană poate să nu fie eficient pentru alta. Consultarea unui medic sau a unui gastroenterolog este esențială pentru a dezvolta un plan de tratament personalizat.
- AGA technical review on irritable bowel syndrome, Science Direct, Douglas A. Drossman, Michael Camilleri, Emeran A. Mayer, William E. WhiteheadAGA Clinical Practice Guideline on the Pharmacological Management of Irritable Bowel Syndrome With Constipation Chang et al.Gastroenterology.AGA Clinical Practice Guideline on the Pharmacological Management of Irritable Bowel Syndrome With ConstipationChang et al.Gastroenterology.Irritable bowel syndrome, Digestive Diseases and Sciences, William E. Whitehead, Bernard T. Engel, Marvin M. Schuster.Towards positive diagnosis of the irritable bowel, The BMJ.
