Anxietatea socială (fobia socială) - ce este, simptome și tratament

Anxietatea socială, cunoscută și sub numele de fobie socială, este o afecțiune psihică frecventă, care afectează calitatea vieții. Această tulburare este însă tratabilă! Află ce trebuie să faci pentru a primi ajutor și a-ți recâștiga puterea interioară!

Ce este anxietatea socială / fobia socială?

Simptomele anxietății sociale

Care sunt cauzele anxietății sociale

Tratamentul anxietății sociale

Exerciții eficiente pentru fobia socială

Concluzii

Ce este anxietatea socială / fobia socială?

Este normal să te simți inconfortabil în anumite situații sociale, cum ar fi la susținerea unui discurs sau la un interviu de angajare. Această presiune te poate face să te cuprindă frica și rușinea, la gândul că oamenii te vor analiza și judeca pentru ceea ce spui, ceea ce faci sau pentru modul cum arăți.

În tulburarea de anxietate socială, persoanele în cauză înțeleg că această frică este nejustificată, dar au dificultăți în a o ține sub control. În timp, anxietatea socială poate duce la evitarea situațiilor care te pun în dificultate, afectând munca, relațiile și încrederea în propria persoană.

Anxietatea socială sau teama de oameni debutează, de obicei, în adolescență. Pentru unele persoane ea devine o povară mai ușoară, pe măsură ce îmbătrânesc, în timp ce pentru altele este nevoie de un tratament personalizat pentru a o remedia. Un supliment pe bază de Bacopa monnieri, Ashwagandha și Nardostachys jatamansi, la recomandarea medicului, poate fi un sprijin pentru reducerea stresului, echilibru emoțional și vitalitate, în cazul tuturor celor care se confruntă cu anxietate.

Simptomele anxietății sociale

În copilărie și adolescență, tulburarea poate fi confundată cu timiditatea. Spre deosebire de timiditate, însă, ea nu dispare și afectează modul cum gândești, cum te comporți și cum te simți.

Simptome emoționale și comportamentale

Este posibil ca o persoană să sufere de anxietate socială dacă:

Își face griji că se va întâlni cu cineva, că va vorbi la telefon, că va merge la cumpărături sau la serviciu;
Îi este greu să îndeplinească anumite sarcini când este privită;
Are o stimă de sine scăzută;
Își face mereu griji că se va înroși, va transpira sau că se va face de râs;
Are atacuri de panică;
Are teamă de a vorbi în public;
Are tendința să evite situațiile sau locurile în care s-ar putea afla în centrul atenției;
Caută să se analizeze și să-și identifice defectele în situațiile de interacțiune;
Se așteaptă să urmeze consecințe grave după o situație socială;
Vorbește cu o voce stinsă;
Are o postură corporală rigidă și supusă;
Îi este teamă/rușine de un contact vizual.

Unii oameni care au anxietate socială pot avea și alte probleme de sănătate mintală: depresie, tulburare de panică sau tulburare de anxietate generalizată.

Simptome fizice

Simptomele emoționale și comportamentale pot fi însoțite de unul sau mai multe dintre aceste simptome fizice:

Transpirație;
Bătăi rapide ale inimii;
Înroșirea feței;
Tremurat;
Stomac deranjat sau stare de greață;
Amețeli;
Tensiune musculară.

Care sunt cauzele anxietății sociale

Tulburarea de anxietate socială rezultă probabil dintr-o combinație complexă de factori biologici și de mediu. Printre posibilele cauze se numără:

Factorii genetici

Tulburările de anxietate pot fi mai frecvente în cadrul familiilor, însă nu este clar dacă această legătură se datorează exclusiv geneticii sau comportamentelor învățate.

Factori fizici și biologici

Oamenii de știință nu exclud nici ca fobia de oameni să aibă legătură cu neurotransmițătorii, substanțe chimice esențiale pentru funcționarea creierului. Dezechilibrele acestora, precum serotonina, dopamina și glutamatul, pot afecta starea de spirit și răspunsurile emoționale.

Mediul

Fobia socială poate fi un comportament învățat, apărând după experiențe sociale neplăcute sau jenante. Totodată, părinții supraprotectori sau anxioși pot influența dezvoltarea acestui tip de tulburare.

Activitatea creierului

Amigdala, o zonă a creierului responsabilă de răspunsurile de frică, poate fi hiperactivă la unele persoane, amplificând anxietatea în situații sociale.

Tratamentul anxietății sociale

Se estimează că aproximativ 12% dintre adulții din SUA suferă de o tulburare de anxietate socială la un moment dat. Tulburarea poate fi o afecțiune cronică, însă prin învățarea unor abilități de adaptare și gestionare, oamenii pot câștiga încredere și își pot îmbunătăți viața și interacțiunea cu ceilalți.

Psihoterapie

Diagnosticarea și tratarea tulburării de anxietate socială necesită colaborarea cu profesioniști din domeniul sănătății mintale. După excluderea unor cauze fizice, un psiholog sau un psihiatru poate recomanda terapia cognitiv-comportamentală (CBT), o metodă care ajută pacienții să-și schimbe gândirea și comportamentele în situații sociale. Aceasta include adesea terapia prin expunere, care ajută la confruntarea treptată a temerilor, și exersarea abilităților sociale. Alternativ, terapia de acceptare și angajament (ACT), care folosește tehnici de mindfulness, poate reduce anxietatea. Uneori, se recomandă și CBT de grup, pentru beneficii suplimentare.

Medicamente

Tratamentul farmacologic pentru tulburarea de anxietate socială include medicamente precum antidepresivele SSRI și SNRI, beta-blocante și benzodiazepine. Antidepresivele, utilizate frecvent, ajută la reducerea simptomelor, deși efectele apar după câteva săptămâni și pot include reacții adverse ușoare. Beta-blocantele sunt ideale pentru „anxietatea de performanță”. gestionând simptomele fizice precum tremorul sau transpirația. Benzodiazepinele acționează rapid, dar prezintă risc de dependență, fiind recomandate pe termen scurt.

Mai există și o abordare naturistă, și anume suplimentele pe bază de Ashwagandha, o plantă cu proprietăți adaptogene. Cunoscută sub numele științific de Withania somnifera, această plantă are proprietăți calmante și poate echilibra sistemul nervos, îmbunătățind răspunsul la stres și stimulând relaxarea.

Exerciții eficiente pentru fobia socială

Iată trei exerciții eficiente care pot fi de folos în momentele în care simți că anxietatea te cuprinde:

Exercițiu de expunere treptată

Realizează o listă cu situații sociale care te fac să te simți inconfortabil și ordonează aceste situații de la cel mai ușor de suportat la cel mai greu. Înfruntă aceste situații, începând cu provocarea cea mai ușoară, cum ar fi de a zâmbi unui necunoscut, și până la inițierea unui dialog. Repetă fiecare situație până ce simți că anxietatea scade semnificativ, apoi treci la următoarea. Această expunere treptată este o metodă eficientă în psihoterapie, care ajută la desensibilizarea fricii, la dezvoltarea încrederii și la reducerea evitării.

Respirație abdominală

Simptomele fizice ale anxietății sociale pot include ritmul cardiac accelerat și respirația superficială. Pentru a le contracara, așază-te confortabil, inspiră profund pe nas, timp de 4 secunde, concentrându-te pe abdomenul care se umflă, ține aerul timp de 2 secunde și apoi expiră lent pe gură, numărând până la 6. Repetă timp de 2-3 ori exercițiul, mai ales înainte de o situație socială stresantă.

Mindfulness

Mindfulness reprezintă o soluție cu beneficii pe termen scurt, dar și lung, în lupta cu fobia socială. Pe moment, exercițiile ajută la calmarea sistemului nervos, reducerea stresului și diminuarea simptomelor de anxietate. Practicat frecvent, însă, devine un instrument care îmbunătățește starea generală, crește reziliența emoțională și sporește abilitatea de a gestiona stresul pe termen lung, ancorând mintea în prezent. Poți practica mindfulness 10 minute pe zi. Așază-te într-un loc confortabil, închide ochii și concentrează-te pe respirație. Observă cum aerul intră și iese din corpul tău. Dacă mintea îți fuge la alte gânduri, observă-le și întoarce-te la respirație.

Concluzii

Anxietatea socială este o tulburare care afectează oameni din întreaga lume. Aceasta poate fi cauzată de diverși factori, iar simptomele includ: frica intensă, evitarea interacțiunilor și disconfortul în prezența altora.

Tratamentul eficient implică adesea combinația dintre psihoterapie, cum ar fi terapia cognitiv-comportamentală, și medicație, incluzând aici și suplimentele cu Ashwagandha, la recomandarea medicului. Practici precum mindfulness și abordări precum terapia prin expunere pot oferi suport semnificativ.