Stresul cronic, prin definiție, ne afectează pe termen lung și este greu de evitat datorită stilului de viață modern pe care mulți dintre noi îl avem.
Stresul cronic aduce la pachet modificări ale memoriei spațiale, anxietate, depresie, etc. Concomitent există și o componentă bine studiată științific care presupune o adaptare pe termen scurt realizată pe baze fiziologice disponibile cu mecanisme formate mai devreme şi manifestându-se în activarea sistemului nervos central, răspunsuri locomotive și emoționale și cea pe termen lung care se dezvoltă ca urmare a unui continuu cu acțiuni recurente, legături temporare care se formează în sistemul nervos central pe baza urmelor de memorie și care se manifestă într-un răspuns comportamental.
S-a confirmat și o conexiune între stres și sistemul imun, cu corelații între stresul la serviciu (de exemplu) și nivelul de imunoglobuline. Lista afecțiunilor care pot fi influențate de stres este foarte lungă, iar câteva dintre aceste interferențe sunt foarte vizibile.
Astfel există o relație după excluderea altor factori de risc între sindromul cardiometabolic și stres, reflectată într-o mortalitate crescută (în special la sexul masculin). Studiile prospective de cohortă au arătat că stresul psihosocial ar putea crește riscul de boli cardiovasculare și diabet.
Mecanismele fiziopatologice aflate la baza acestei evoluții includ tulburări simpatice echilibru parasimpatic şi dereglări ale axului hipotalamo-hipofizo-suprarenal, care poate accelera dezvoltarea sindromului metabolic și induce disfuncție ventriculară stângă, aritmie și răspunsuri pro-inflamatorii și pro-coagulante.
Stresul a fost de asemenea legat de înrăutățirea stilului de viață legat de sănătate cu factori sumativi, precum inactivitatea fizică și creșterea consumului de alcool, iar la persoanele cu boli existente cu aderență sub-optimă la tratament.
O altă afecțiune extrem de frecventă, într-o permanentă recrudescență, o reprezintă bronhopneumopatia cronică obstructivă (BPOC) unde prevalența raportată a depresiei în BPOC variază de la 10% la 42% la persoanele cu BPOC stabilă și de la 10% la 86% la cele cu o exacerbare acută; prevalența depresiei (forma majoră, ușoară sau distimiile) și a anxietății (generalizate, fobii, tulburări de panică) variază de la 12% la 57% în diferite studii din țările vestice.
Dovezile existente sugerează că există o prevalență în creștere și a tulburărilor de anxietate la pacienții cu BPOC, variind de la 2% la 50% și până la 55% dintre acești pacienți pot suferi de tulburări psihiatrice. Cea mai frecventă tulburare depresivă în BPOC este reprezentată de tulburarea depresivă majoră, urmată de distimii (simptome depresive cronice de severitate ușoară) şi depresie minoră.
Un alt capitol important îl reprezintă somnul (ocupând 1/3 din viața noastră). Stresul zilnic și somnul sunt strâns legate și probabil au o relație bidirecțională. Stările emoționale anxioase sau deprimate pot crește excitarea și pot genera gânduri și griji negative, înrăutățind astfel durata, eficiența, profunzimea și calitatea somnului.
Durata sau eficiența mai proastă a somnului poate, invers, declanșa sau exacerba emoții negative, cum ar fi anxietatea, depresia, oboseala și stresul. Problemele de somn (de exemplu pierderea somnului și insomnia tranzitorie) afectează controlul inhibitor și abilitățile, amplificând astfel răspunsurile la stres. Această legătură reciprocă poate prelungi tulburările de somn și poate constitui o vulnerabilitate la insomnia cronică și la alte patologii de stres, dacă tiparele persistă.
Procentul de pacienți suferind de insomnie poate ajunge până la 50% și relația cu factorii stresanți este importantă. În această zonă a terapiei împotriva stresului au apărut multe medicații care cultivă valențele unor substanțe majoritar extrase din plante, care pot scădea efectele nocive ale stresului din categoria tulburări hormonale (creșteri ale nivelului cortisolemiei, scăderea valorilor dehidroepiandrosteron sulfat) sau plasticitatea neuronală și glială și efectele pro-inflamatorii. Corecțiile pot fi realizate din substanțe administrate individual sau în combinații. Una din aceste combinații cuprinde extract de Withania somnifera, Bacopa monnieri și Nardostachys jatamansi.
Aceste extracte din plante “adaptogene” au capacitatea de a normaliza funcțiile corpului și de a întări sistemele compromise de stres dar și un efect protector asupra sănătății, protejând împotriva efectelor adverse ale “atacurilor” din mediul înconjurător și emoționale.
Sunt și acționează complementar prin ameliorarea funcției pulmonare, a toleranței la efort și a calității vieții (Withania somnifera), prin creșterea capacității de concentrare a atenției, reducerea distractibilității, îmbunătățirea semnificativă a memoriei de lucru, a bunăstării emoționale și sănătății generale autoraportate (Bacopa monnieri) sau reducerea perioadei de inițiere a somnului, creșterea duratei somnului și reducerea tulburărilor de somn, precum și a celor apărute în desfășurarea activităților de rutină (Nardostachys jatamansi).
Deci asaltul stresant al vieții moderne poate fi stăpânit prin utilizarea acestor tipuri de preparate care se pot alătura sfaturilor generale pentru îmblânzirea efectelor stresului.
Bibliografie neselectivă
- Kivimäki M, Pentti J, Ferrie JE, Batty GD, Nyberg ST, Jokela M, Virtanen M, Alfredsson L, Dragano N, Fransson EI, Goldberg M, Knutsson A, Koskenvuo M, Koskinen A, Kouvonen A, Luukkonen R, Oksanen T, Rugulies R, Siegrist J, Singh-Manoux A, Suominen S, Theorell T, Väänänen A, Vahtera J, Westerholm PJM, Westerlund H, Zins M, Strandberg T, Steptoe A, Deanfield J; IPD-Work consortium. Work stress and risk of death in men and women with and without cardiometabolic disease: a multicohort study. Lancet Diabetes Endocrinol. 2018 Sep;6(9):705-713. doi: 10.1016/S2213-8587(18)30140-2. Epub 2018 Jun 5. PMID: 29884468; PMCID: PMC6105619.
- Melissa Boudreau M.AErica M. Johnson PhDBioscience and Performance DivisionJames P. Herman PhDDepartment of Psychiatry and Behavioral Neuroscience, University of CincinnatiSCHRONIC STRESS AND PERFORMANCE SEPTEMBER 2011Special Report Distribution A: Approved for public release; distribution is unlimited.See additional restrictions described on inside pagesAIR FORCE RESEARCH LABORATORY711TH HUMAN PERFORMANCE WING,HUMAN EFFECTIVENESS DIRECTORATE,WRIGHT-PATTERSON AIR FORCE BASE, OH 45433AIR FORCE MATERIEL COMMANDUNITED STATES AIR FORCE (PDF) Chronic Stress and Performance. Available from: https://www.researchgate.net/publication/277834068_Chronic_Stress_and_Performance#fullTextFileContent [accessed May 24 2024].
- Bae GS, Heo KH, Choi SB, Jo IJ, Kim DG, Shin JY, Seo SH, Park KC, Lee DS, Oh H, Kim YC, Song HJ, Shin BC, Park SJ. Beneficial Effects of Fractions of Nardostachys jatamansi on Lipopolysaccharide-Induced Inflammatory Response. Evid Based Complement Alternat Med. 2014;2014:837835. doi: 10.1155/2014/837835. Epub 2014 Mar 30. PMID: 24795771; PMCID: PMC3985203.
- Singh N, Bhalla M, de Jager P, Gilca M. An overview on ashwagandha: a Rasayana (rejuvenator) of Ayurveda. Afr J Tradit Complement Altern Med. 2011;8(5 Suppl):208-13. doi: 10.4314/ajtcam.v8i5S.9. Epub 2011 Jul 3. PMID: 22754076; PMCID: PMC3252722.
- Mathew J, Paul J, Nandhu MS, Paulose CS. Bacopa monnieri and Bacoside-A for ameliorating epilepsy associated behavioral deficits. Fitoterapia. 2010 Jul;81(5):315-22. doi: 10.1016/j.fitote.2009.11.005. Epub 2009 Nov 26. PMID: 19944749.
- Nandam LS, Brazel M, Zhou M and Jhaveri DJ (2020) Cortisol and Major Depressive Disorder—Translating Findings From Humans to Animal Models and Back. Front. Psychiatry 10:974. doi: 10.3389/fpsyt.2019.00974
- Lu S, Wei F, Li G. The evolution of the concept of stress and the framework of the stress system. Cell Stress. 2021 Apr 26;5(6):76-85. doi: 10.15698/cst2021.06.250. PMID: 34124582; PMCID: PMC8166217.
- Pasqualini CD, Pasqualini RQ. Hans Selye: el stress de su vida [Hans Selye: the stress of his life]. Medicina (B Aires). 1983;43(1):109-11. Spanish. PMID: 6348467.
