Chiar aşa, se poate muri de „inimă rea”?

„Petru i-a zis: „Anania… cum s-a putut naşte un astfel de gând în inima ta? N-ai minţit pe oameni, ci pe Dumnezeu!”, iar Anania, când a auzit cuvintele acestea, a căzut jos şi şi-a dat sufletul.” (Faptele apostolilor, Capitolul 5). Astfel atestă Biblia primul deces de cauză cardiovasculară produs într-un context cu impact psiho-emoţional major, ulterior diferite povestiri şi legende relatând situaţii similare de-a lungul istoriei. În secolul trecut, în anii `70 au fost publicate primele studii care au consfinţit legătura dintre stress şi moartea subită cardiacă. Tot atunci a fost definit un scor bazat pe cuantificarea a 43 de situaţii care produc schimbări majore în viaţa oricărei persoane, generând o afectare psihoemoţională importantă, scorul crescut fiind corelat cu un risc mai mare de infarct miocardic acut şi deces de cauză coronariană, nu doar în perioada imediată producerii evenimentelor traumatice, ci chiar pe un interval de timp de până la 2 ani de zile.

În prezent, stresul și impactul său asupra sănătății cardiovasculare constituie o problemă omniprezentă în societatea modernă, dar insuficient înţeleasă şi cu atât mai puţin tratată, deşi există numeroase semnale de alarmă. Astfel, la nivel populaţional, a fost demonstrată tendinţa creşterii numărului de persoane cu afecțiuni cardiace agravate de expunerea la acest factor de risc subestimat însă de prea multe ori. Atacul cu rachete irakiene asupra Israelului, în timpul războiului din Golf, a reprezentat o circumstanţă dramatică în care au putut fi studiate efectele stresului acut la nivel social. În primele zile ale războiului s-a observat o crestere brusca a incidentei infarctului miocardic acut și a mortii subite cardiace, incidenta care a revenit apoi la valorile obişnuite dupa faza initiala a conflictului. Ulterior, mai multe studii au demonstrat cresterea evenimentelor majore cardiovasculare dupa cutremure cu magnitudinea de 6 grade sau mai mare. Drama atacurilor teroriste din 11 septembrie a generat o creştere de peste două ori a aritmiilor ventriculare maligne înregistrate de purtătorii de defibrilatoare implantabile – observaţie valabilă atât în Mahattan, aproape de dezastru, cât şi în Florida, la mare distanţă geografică, dar foarte aproape mental si sufleteste, prin expunerea mediatică a evenimentelor.

Dar ce este stresul şi ce ne face atât de rău? De fapt, reprezintă un mecanism adaptativ al organismului în fața provocărilor zilnice, asigurând reacții adecvate la pericole potențiale imediate, dar efectele sale pe termen lung asupra sănătății sunt negative şi deloc de neglijat. În prezent, gestionarea stresului este integrată în programele de reabilitare cardiacă, iar stresul legat de muncă este recunoscut ca o problemă majoră de sănătate publică. Studiile indică faptul că reacțiile de stres apar atunci când cerințele depășesc resursele psihosociale ale individului, iar diferențele individuale în modul de a face față stresului joacă un rol crucial în sănătatea cardiovasculară. Cardiomiopatia Takotsubo, cunoscută și sub numele de sindromul inimii frânte, sau cardiomiopatie de stres, este declanșata de stresul emoțional sau fizic intens, care provoacă dilatarea ventriculului stâng și insuficiență cardiacă acută. Semnele și simptomele sunt similare infarctului miocardic acut, dar fără obstructii coronariene detectabile. Această condiție, descrisă pentru prima dată în Japonia în 1990, dar în prezent întâlnită destul de frecvent peste tot în lume, afectează mai des femeile în vârstă supuse unei situaţii de stres/suprasolicitare și este caracterizată prin afectare miocardică reversibilă ce produce anomalii distincte ale mișcării peretelui ventricular. De obicei inima frântă se repară complet, boala având un prognostic favorabil, majoritatea pacienților recuperându-se integral în câteva săptămâni.

Prin urmare, este esențial să înțelegem mecanismele prin care stresul afectează sistemul cardiovascular și să adoptăm metode eficiente de gestionare a acestuia, pentru a menține un stil de viață sănătos.

De ce este stresul un factor de risc cardiovascular?

În primul rând, este important să ştim modul în care stresul acționează ca factor de risc, prin prezentarea principalelor mecanisme care contribuie la afectarea cardiovasculară. Pentru a înțelege mai bine acest aspect, vom sublinia că majoritatea pacienților cu boli cardiovasculare prezintă multipli factori de risc, care pot fi:

• modificabili (de exemplu stresul, dieta, fumatul, sedentarismul, consumul excesiv de alcool)     
• nemodificabili (precum vârsta, sexul, bolile sistemice care pot determina afectare cardiacă, istoricul familial sau factorii genetici).

În ultimii ani, în literatura de specialitate a crescut numărul lucrărilor care au ca obiectiv studierea efectelor stresului asupra sănătății. Unul dintre mecanismele principale prin care stresul influențează funcționarea sistemului cardiovascular este reacția organismului de a elibera în sânge „neuro-hormonii de stres”, cum ar fi adrenalina, noradrenalina și cortizolul. Deși aceste reacții sunt benefice pe termen scurt pentru gestionarea situațiilor critice, expunerea prelungită la acești hormoni poate menține o stare pro-inflamatorie. Această inflamație cronică are consecințe negative multiple asupra sistemului cardiovascular – favorizează ateroscleroza şi complicaţiile ei prin accelerarea formării plăcilor de aterom în vasele sanguine, crescând semnificativ riscul de infarct miocardic acut, accident vascular cerebral și hipertensiune arterială.

Alt mecanism prin care stresul afectează sistemul cardiovascular implică activitatea crescută a sistemului nervos simpatic, care poate induce modificări morfologice și fiziopatologice la nivelul creierului, demonstrate prin investigații neuroimagistice avansate. Hiperactivitatea sistemului nervos central, rezultată din expunerea prelungită la stres, poate duce la creșterea tensiunii arteriale, generând o activitate a inimii în „regim de suprasarcină”. Hipertensiunea arterială necontrolată determină remodelarea cardiacă, în special hipertrofia ventriculară stângă (îngroșarea peretelui ventriculului stâng), necesară pentru a depăși rezistența vasculară periferică și a asigura perfuzia adecvată a organelor. Deși această adaptare este utilă pe termen scurt, pe termen lung, remodelarea cardiacă are efecte negative, crescând riscul de insuficiență cardiacă și sindroame coronariene acute, precum angina pectorală instabilă și infarctul miocardic acut.

 Studiul INTERHEART este probabil cel mai mare studiu de până acum în care a fost examinată relația dintre stresul pe termen lung (în perioada anterioară de 12 luni) și boala coronariană, împreună cu alți factori de risc potențial modificabili. Realizat pe o populație de aproximativ 25.000 de persoane din 52 de țări, a evaluat stresul psihosocial în diverse forme: stres la locul de muncă, stres familial, stres financiar și evenimente cu impact psihologic semnificativ în ultimul an. Rezultatele au arătat o prevalență semnificativ mai mare a stresului psihosocial în rândul pacienților cu antecedente cardiovasculare. Aceste date demonstrează limpede că stresul este un factor de risc major, capabil nu doar să declanșeze, ci și să întrețină mecanismele fiziopatologice implicate în diverse boli cardiovasculare.

Ce putem face pentru a putea reduce riscul cardiovascular determinat de stres?

Primul pas pentru menținerea sănătății cardiovasculare este identificarea factorilor de risc și ajustarea celor modificabili. Pornind de la premisa că stresul este o prezență constantă în viața de zi cu zi și că îndepărtarea completă a surselor de stres este rar posibilă, următoarele metode pentru reducerea acestuia merită atenție:

• Activitatea fizică regulată: exercițiul fizic contribuie la reducerea stresului și anxietății prin creșterea eliberării de endorfine. De asemenea, combate sedentarismul, un alt factor de risc cardiovascular.
• Tehnicile de meditație și respirație: aceste tehnici pot ajuta la calmarea sistemului nervos și la reducerea nivelului de stres perceput.
• Programul adecvat de somn: un somn de calitate reduce nivelul de cortizol din organism, diminuând stresul și statusul pro-inflamator care accelerează ateroscleroza.
• Regimul alimentar diversificat: alimentația echilibrată poate susține sănătatea generală și reduce stresul.
• Suportul social: menținerea unor relații sănătoase este esențială, studiile demonstrand că riscul de evenimente cardiovasculare majore este de cel puțin două ori mai mare în rândul celor cu istoric de izolare socială, stres familial, la locul de muncă sau stres post-traumatic.
• Psihoterapia cognitiv-comportamentală: aceasta se concentrează pe strategii active de modificare a gândurilor și comportamentelor pentru a reduce nivelul de stres perceput.
• Folosirea plantelor medicinale: plante precum Ashwagandha (Withania somnifera) și Bacopa monnieri pot ajuta la ameliorarea stresului prin reducerea nivelului de cortizol, susținerea sistemului imunitar, îmbunătățirea nivelului glicemiei și a calității somnului, contribuind implicit la reducerea riscului cardiovascular.

Un lucru e cert! Nu există o soluție universală pentru reducerea stresului, ținând cont atât de faptul că acesta este prezent sub diverse forme, dar mai ales de variabilitatea individuală a răspunsului la stres şi de diversitatea modalităţilor în care reușim să ne adaptăm la provocările psihosociale. Dar, chiar şi fără soluţii universale, efortul comunităţii ştiinţifice şi medicale dar şi efortul social şi individual trebuie să abordeze ameliorarea stresului ca pe o componentă esenţială a reducerii riscului cardiovascular.

Concluzii

Stresul are un impact major asupra sănătății cardiovasculare, fiind un factor de risc esențial care trebuie luat în considerare în efortul de prevenire a infarctului miocardic acut, accidentului vascular cerebral, a insuficienței cardiace şi a morţii subite cardiace în rândul populației generale. Cercetările continuă să se desfășoare în acest domeniu, datele existente fiind însă suficiente pentru a demonstra legătura dintre stres și bolile cardiovasculare. Ceea ce este mai puţin înţeles deocamdată este variabila numită simplu OM. Fiecare dintre noi reacţionăm diferit în circumstanţe cu impact psiho-emoţional crescut, iar această diferenţă a reacţiilor fiziologice poate să ne protejeze sau dimpotrivă să ne crească riscul de boală.

Bibliografie

1. Biblia, Faptele Sfinţilor Apostoli, Capitolul 5
2. Faire, Ulf de, and Töres Theorell. “Life Changes and Myocardial Infarction: How Useful Are Life Change Measurements?” Scandinavian Journal of Social Medicine 4, no. 3 (1976): 115–22. http://www.jstor.org/stable/45141152.
3. Steinberg JS, Arshad A, Kowalski M et al. Increased incidence of life-threatening ventricular arrhythmias in implantable defibrillator patients after the World Trade Center attack. J. Am. Coll. Cardiol.44, 1261–1264 (2004).
4. Shedd OL, Sears SF, Harvill JL et al. The World Trade Center attack: increased frequency of defibrillator shocks for ventricular arrhythmias in patients living remotely from New York City. J. Am. Coll. Cardiol.44, 1265–1267 (2004).
5. Henein MY, Vancheri S, Longo G, Vancheri F. The Role of Inflammation in Cardiovascular Disease. Int J Mol Sci. 2022 Oct 26;23(21):12906. doi: 10.3390/ijms232112906. PMID: 36361701; PMCID: PMC9658900.
6. Zhu Y, Du R, Zhu Y, Shen Y, Zhang K, Chen Y, Song F, Wu S, Zhang H, Tian M. PET Mapping of Neurofunctional Changes in a Posttraumatic Stress Disorder Model. J Nucl Med. 2016 Sep;57(9):1474-7. doi: 10.2967/jnumed.116.173443. Epub 2016 Mar 16. PMID: 26985058.
7. Osborne MT, Shin LM, Mehta NN, Pitman RK, Fayad ZA, Tawakol A. Disentangling the Links Between Psychosocial Stress and Cardiovascular Disease. Circ Cardiovasc Imaging. 2020 Aug;13(8):e010931. doi: 10.1161/CIRCIMAGING.120.010931. Epub 2020 Aug 14. PMID: 32791843; PMCID: PMC7430065.
8. Harris KM, Jacoby DL, Lampert R, Soucier RJ, Burg MM. Psychological stress in heart failure: a potentially actionable disease modifier. Heart Fail Rev. 2021 May;26(3):561-575. doi: 10.1007/s10741-020-10056-8. Epub 2020 Nov 20. PMID: 33215323; PMCID: PMC8026548.
9. Rosengren A, Hawken S, Ounpuu S, Sliwa K, Zubaid M, Almahmeed WA, Blackett KN, Sitthi-amorn C, Sato H, Yusuf S; INTERHEART investigators. Association of psychosocial risk factors with risk of acute myocardial infarction in 11119 cases and 13648 controls from 52 countries (the INTERHEART study): case-control study. Lancet. 2004 Sep 11-17;364(9438):953-62. doi: 10.1016/S0140-6736(04)17019-0. PMID: 15364186.
10. Vaccarino V, Shah AJ, Mehta PK, Pearce B, Raggi P, Bremner JD, Quyyumi AA. Brain-heart connections in stress and cardiovascular disease: Implications for the cardiac patient. Atherosclerosis. 2021 Jul;328:74-82. doi: 10.1016/j.atherosclerosis.2021.05.020. Epub 2021 May 30. PMID: 34102426; PMCID: PMC8254768.
11. Satyjeet F, Naz S, Kumar V, Aung NH, Bansari K, Irfan S, Rizwan A. Psychological Stress as a Risk Factor for Cardiovascular Disease: A Case-Control Study. Cureus. 2020 Oct 1;12(10):e10757. doi: 10.7759/cureus.10757. PMID: 33150108; PMCID: PMC7603890.
12. Speers AB, Cabey KA, Soumyanath A, Wright KM. Effects of Withania somnifera (Ashwagandha) on Stress and the Stress- Related Neuropsychiatric Disorders Anxiety, Depression, and Insomnia. Curr Neuropharmacol. 2021;19(9):1468-1495. doi: 10.2174/1570159X19666210712151556. PMID: 34254920; PMCID: PMC8762185.
13. MEISEL, S. (1991). Effect of Iraqi missile war on incidence of acute myocardial infarction and sudden death in Israeli civilians. The Lancet, 338(8768), 660–661.doi:10.1016/0140-6736(91)91234-l
14. Kloner, R. A. (2019). Lessons learned about stress and the heart after major earthquakes. American Heart Journal, 215, 20–26. https://doi.org/https://doi.org/10.1016/j.ahj.2019.05.017

Boyd B, Solh T. Takotsubo cardiomyopathy: Review of broken heart syndrome. JAAPA. 2020 Mar;33(3):24-29. doi: 10.1097/01.JAA.0000654368.35241.fc. PMID: 32039951.

Articole similare