stres

Totul despre stres: ce este, simptome și ce organe afectează

Stresul este o reacție naturală la provocările și presiunile vieții cotidiene. În cantități și intensități mici, stresul poate fi benefic, cum este apropierea unui examen, când te stimulează să înveți și să perseverezi. Însă, atunci când problema devine cronică, poate contribui la declanșarea sau agravarea unor afecțiuni.

Află din acest articol ce este stresul, cum se manifestă stresul și cum îl poți identifica, pentru a-l gestiona în mod corespunzător și a nu-i da voie să-ți afecteze sănătatea fizică și psihică!

Cuprins

Ce este stresul?

Care sunt tipurile de stres

Care sunt cauzele stresului

Simptome și semne că ești stresat

Ce boli sunt cauzate de stres

Ce organe sunt afectate de stres

Cum scapi de stres

Concluzii

 

Ce este stresul?

Stresul – definiție: Stresul este un sentiment de tensiune emoțională sau fizică. El poate fi produs de un eveniment sau de un gând care te face să te simți inconfortabil, nervos, supărat sau frustrat.

Multe situații sau evenimente din viață pot fi factori de stres: moartea unei persoane dragi, o despărțire, pierderea locului de muncă, problemele financiare, o boală. Poți simți stresul mai ales atunci când te afli într-o situație nouă sau pe care simți că nu o poți gestiona sau controla.

Metodele de abordare și de tratament pot fi variate. Pentru unii oameni, funcționează schimbarea stilului de viață și suplimentele cu Ashwagandha, iar alții au nevoie de psiholog pentru a depăși stresul intens și prelungit.

Care sunt tipurile de stres

Există câteva tipuri de stres, în funcție de durată și de intensitate:

Stresul cronic

Este un stres psihic care durează o perioadă mai lungă de timp. Poți suferi de stres cronic dacă ai o relație sau o căsnicie nefericită, dacă treci constant prin probleme financiare sau dacă ai probleme la locul de muncă.

Dacă te simți stresat de mai multe săptămâni sau chiar luni, te confrunți cu stres cronic. Unii oameni ajung să se obișnuiască să trăiască așa, fără să realizeze că este, de fapt, o problemă. Pericolul este însă acela că dacă nu este gestionat, stresul poate duce la probleme de sănătate.

Stresul acut

Este forma cea mai comună de stres, ce apare ca răspuns la o situație imediată. Stresul acut poate apărea, așadar, din cauza unui accident, a unei întâlniri importante, a unui examen sau a unui conflict personal. Se caracterizează printr-o intensitate mare și o durată mai scurtă de timp față de stresul cronic (de la câteva minute până la câteva săptămâni). 

Stresul episodic

Este o formă repetitivă a stresului acut. Acest tip de stres este resimțit de cei care se confruntă frecvent cu termene limită la locul de muncă sau cu situații care cauzează constant stres ridicat, cum sunt: studenții, medicii, lucrătorii din cadrul serviciilor de urgență etc.

Eustress

Sub această denumire este cunoscut stresul pozitiv, care te motivează să-ți atingi obiectivele, să te adaptezi la situații și experiențe noi sau să te implici în alte activități decât cele cu care te-ai obișnuit. Dacă suferința cauzată de stresul cronic este dăunătoare, eustress-ul este asociat cu sentimente pozitive, de împlinire și entuziasm. Planificarea unei nunți, angajarea pe un post dorit de mult timp sau pregătirea pentru un concurs sunt exemple în acest sens.

Stresul post-traumatic și stresul traumatic secundar

Stresul post-traumatic este o tulburare de anxietate care se dezvoltă după expunerea la un eveniment traumatic sever: abuz, accident de mașină, agresiune sau probleme grave de sănătate. Cercetări recente arată că relatările persoanelor diagnosticate cu această afecțiune îi pot afecta pe membrii familiilor acestora, pe prieteni și îngrijitori, care pot suferi astfel de stres traumatic secundar. 

Care sunt cauzele stresului

Oamenii pot fi stresați din diverse cauze. Aceștia sunt principalii factori de stres din viața omului modern de astăzi:

  • Factori de stres personali: afecțiuni medicale, dureri persistente, probleme financiare, relații personale, schimbări importante, expunerea prelungită la tehnologie și ecrane digitale;
  • Factori de stres profesionali: sarcini de muncă solicitante, relații de muncă deficitare, mediul de lucru nesatisfăcător, teama pierderii locului de muncă;
  • Factori de stres sociali și de mediu: așteptări sociale, zgomot, poluare, lipsa de spații verzi, crize economice, conflicte politice, dezastre naturale, aglomerație;
  • Factori de stres psiho-emoționali: gândirea negativă, așteptările nerealiste, traume din trecut, dificultatea de a te adapta la situații noi;
  • Stilul de viață: somn de slabă calitate sau privarea de somn, alimentația nesănătoasă, abuzul de substanțe, singurătatea, lipsa exercițiilor fizice.

Simptome și semne că ești stresat

Oamenii experimentează stresul în mod diferit. Capacitatea de a face față stresului depinde de genetica fiecăruia, de evenimentele prin care a trecut în copilărie, de circumstanțele sociale și economice și de personalitate.

Semnele și simptomele stresului pot fi ierarhizate în aceste categorii:

Simptome fizice

Hormonii produși sub influența stresului pot avea multe efecte fizice, care pot include: respirație dificilă, atacuri de panică, oboseală, dureri în piept, probleme de somn, dureri de ochi sau vedere încețoșată, dureri musculare, dureri de cap, dureri de stomac, hipertensiune arterială, constipație sau diaree, senzație de rău sau leșin, mâncărimi ale pielii, transpirație. Simptomele stresului la femei pot include și modificări ale ciclului menstrual.

Simptome emoționale

Dacă ești stresat te poți simți: îngrijorat, iritat, furios, nerăbdător, anxios, incapabil sa te concentrezi. Poți experimenta de asemenea senzația că gândurile tale sunt prea rapide și nu le poți opri sau poți fi: deprimat, incapabil de a te distra, neinteresat de lucrurile din jurul tău.

Simptome comportamentale

Stresul te poate face, de asemenea, să te comporți diferit, adoptând obiceiuri nocive, precum fumatul, consumul de alcool sau de alte substanțe. Unii oameni mănâncă mai mult atunci când sunt stresați sau aleg să se izoleze și să nu mai comunice cu alți oameni așa cum o făceau înainte.

Ce boli sunt cauzate de stres

Expunerea repetată la factorii de stres acut, fără timp de recuperare, poate face ca acesta să evolueze în stres cronic. O expunere pe termen lung la stres cronic este dăunătoare pentru sănătate. Acestea sunt câteva dintre cele mai frecvente boli cauzate de stres, de sine stătător sau împreună cu alți factori de risc:

  • Boli cardiovasculare
  • Hipertensiune
  • Obezitate
  • Diabet
  • Depresie
  • Anxietate
  • Funcție imunitară scăzută
  • Sindromul colonului iritabil, ulcer, boala inflamatorie intestinală
  • Burnout
  • Dermatită atopică

Ce organe sunt afectate de stres

Stresul afectează întregul corp. Organismul nostru este pregătit să facă față stresului în doze mici și pe perioade scurte, astfel că atunci când este foarte tensionat, apar probleme în diverse aparate și sisteme ale corpului. Descoperă, în continuare, ce organe afectează stresul:

  • Sistemul musculo-scheletal – în stresul acut, mușchii se încordează și se eliberează în momentul în care stresorul a dispărut. În stresul cronic, mușchii sunt mereu încordați și apar astfel dureri.
  • Aparatul respirator – pe termen scurt, persoanele stresate respiră mai greu și mai repede, apărând chiar hiperventilarea, care poate duce la atacuri de panică, în unele cazuri. Pe termen lung și pe fondul astmului sau emfizemului, problemele de respirație cauzate de stres pot duce la o dificultate de oxigenare a corpului. Sunt afectați, deci, si plămânii.
  • Aparatul cardiovascular – în stresul acut, inima bate mai tare și mai repede și împinge mai mult sânge, crescând tensiunea arterială. Dacă expunerea la stres este îndelungată, ritmul cardiac, tensiunea arterială și hormonii de stres mereu în alertă pot crește șansele de atac de cord, hipertensiune arterială sau accident vascular cerebral.
  • Sistemul endocrin – adrenalina și cortizolul sunt hormoni de stres produși de glandele suprarenale, care oferă organismului energia necesară pentru a lupta sau a fugi de un factor de stres, în stresul acut. În cazul stresului prelungit, se produc dereglări ale acestor hormoni, afectând metabolismul, imunitatea și alte funcții. Tot stresul poate deregla și axa hipotalamo-hipofizo-suprarenală (HPS), care afectează eliberarea hormonilor și, implicit, diverse funcții ale organismului.
  • Aparatul digestiv – Stresul poate cauza probleme la stomac și intestine: gastrită, ulcer, sindromul colonului iritabil și alte tulburări gastrointestinale. Tot el poate influența în mod negativ secreția de acid gastric și flora intestinală.
  • Aparatul reproducător – stresul cronic poate afecta glandele sexuale și implicit funcția sexuală și fertilitatea, provocând: disfuncție erectilă, tulburări de ciclu menstrual, scăderea libidoului.
  • Sistemul imunitar – funcția imunitară se alterează, sub acțiunea stresului, lăsând organismul mai susceptibil în fața infecțiilor și bolilor. De asemenea, poate agrava afecțiunile autoimune.

Cum scapi de stres

Este important să te informezi despre stres, despre simptomele stresului, cauzele stresului și tratamentul stresului pentru a-l putea gestiona cât mai bine.

Poți alege dintre aceste strategii pentru a putea să scapi de stres și să te bucuri din nou de o viață echilibrată:

  1. Tehnici de relaxare – meditația, respirația profundă și yoga sunt foarte apreciate pentru combaterea stresului episodic sau cronic;
  2. Exercițiile fizice – sunt o cale importantă de atac în lupta cu stresul. În timpul exercițiilor fizice, corpul secretă endorfine, care stimulează starea de spirit.
  3. Somnul – este foarte important pentru relaxarea corpului și pentru gestionarea stresului. Somnul reglează nivelurile de hormoni de stres și îmbunătățește capacitatea de a procesa și de a reține informațiile și, totodată, permite organismului să repare și să regenereze țesuturile și celulele afectate de efectele stresului și nu numai.
  4. Dietă sănătoasă și echilibrată – aceasta poate conține: fructe și legume proaspete, proteine slabe, grăsimi sănătoase. Sunt de evitat alimentele procesate sau cele bogate în zahăr. Sunt și alimente care sporesc starea de bine, cum ar fi: bananele, ciocolata neagră, avocado sau nucile.
  5. Produse naturiste – Ashwagandha și Bacopa Monnieri au efecte dovedite asupra reducerii stresului și îmbunătățirii funcțiilor cognitive. StressClean Complex conține extract din rădăcină de Ashwagandha, extract de Bacopa monnieri și extract de Nardostachys jatamansi și este un supliment alimentar recomandat pentru a întări rezistența organismului la stres și a menține o bună activitate mintală și cognitivă.
  6. Evitarea factorilor de stres – trebuie să identifici factorii de stres din viața ta și să eviți sau să reduci expunerea la aceștia.
  7. Ajutor profesional – dacă stresul te copleșește, poți programa o vizită la psiholog, care te va ajuta să înveți cum să gestionezi stresul. În cazurile severe de stres și anxietate, poate fi nevoie de medicația prescrisă de un medic psihiatru, neurolog sau de medicul de familie.

Concluzii

Stresul este o problemă care poate afecta în mod negativ aproape toate organele corpului, inclusiv: creierul, inima, stomacul, plămânii și mușchii. Managementul eficient al stresului implică o combinație de tehnici de relaxare, alimentație sănătoasă, exerciții fizice și activități de relaxare sau de recreere.

Pe lângă aceste metode, suplimentele alimentare din plante adaptogene (Ashwagandha și Bacopa Monnieri), cum este si StressClean Complex, au efecte pozitive asupra reducerii stresului și îmbunătățirii capacității cognitive

Înainte de a începe, însă, o cură cu suplimente alimentare, este necesar să soliciți opinia medicului sau farmacistului!

 

Surse

World Health Organization – https://www.who.int/news-room/questions-and-answers/item/stress

Mental Health Foundation – https://www.mentalhealth.org.uk/explore-mental-health/a-z-topics/stress

Mind – https://www.mind.org.uk/information-support/types-of-mental-health-problems/stress/signs-and-symptoms-of-stress/

MedlinePlus – https://medlineplus.gov/ency/article/003211.htm

American Psychological Association – https://www.apa.org/topics/stress/body

Web MD – https://www.webmd.com/balance/stress-management/stress-and-the-body

Articole similare

Derulează în sus