Într-o lume încărcată de multiple provocări, stresul reprezintă o reacție care nu este întotdeauna benefică și care are origine în multiplii factori alimentați de viața modernă pe care o trăim din plin. Pentru a fi recunoscut trebuie desigur să se știe cum se produce și cum ne afectează, chiar dacă fiecare individ are un mod diferit de recunoaștere, de interpretare individuală a nivelului de stres și de reacție.
Dacă pentru unii a vorbi în public este o rutină, pentru alții este un motiv suplimentar de stres. Semnalele stresante nu sunt puține și pot alimenta starea nesănătoasă de a reacționa. Acestea pot fi din zona cognitivă (gânduri), ”mood” ( emoții), comportament (acțiune), reacții fizice (răspuns al organismului), etc.
Paleta expunerii poate merge de la elemente negative, precum moartea unei persoane dragi, până la altele pozitive ca de exemplu sentimentul de iubire, cumpărarea unei mașini, etc.
Lista factorilor stresanți este extrem de bogată, mergând de la cei de mediu ambiental (zgomot, trafic, comunicare, aglomerație, condiții de viață, stil deorganizat de viață), academic (termene de realizare, prezentări, angajamente, competiții, conflicte sau dezacorduri cu profesorii, colegii), ocupațional (cereri de la serviciu, școală, casă, alegeri de serviciu, munca peste programul de lucru, conflicte cu colegii de muncă), financiar (datorii, venituri insuficiente, schimbări ale statusului financiar), social (pierderea unei relații sau alte probleme de integrare, conflicte interpersonale, lipsa suportului social), fiziologic (lipsa exercițiului, deficit nutrițional, tulburări ale somnului, boli) și modificări generale cu puternică amprentă pe stilul de viață, ca de exemplu mutarea, tranziția, începerea sau sfârșitul unei acțiuni, pierderea unui loc de muncă sau a suportului familial.
Pentru a recunoaște acest moment de stres, deja există o listă lungă de simptome pe care adesori le resimțim, totul fiind ritmat de o scală de precepție mai mică sau mai mare.
În această listă regăsim semne fizice precum dureri gastrice, ulcer, diaree, balonare, constipație, modificări de apetit, de greutate, hipoglicemie, oboseală musculară, spasme, crampe musculare, migrene, presiune intracraniană, gât uscat, tuse, hipertensiune, fatigabilitate, iritații ale pielii, lipsa de energie, mâini sau picioare reci, semne care dictează comportamentul precum:
- privitul excesiv la televizor sau jocuri video,
- consumul de alcool, tutun, droguri recreaționale,
- supraalimentația,
- subnutritriția,
- pierderea cumpătului,
- tendința spre o zonă conflictuală sau de a zăcea,
- tardivitatea reacției,
- incapacitatea de a urmări lecțiile la școală,
- reacții compulsive(verificare, curățenie, numărare, organizare),
- hiperreactivitate,
- probleme sexuale, de somn (durată scurtă, somn în exces, somn întrerupt),
- autoizolare, neliniște,
- semne emoționale/psihologice:
- suprasaturat, supraaglomerat, sufocat de probleme, cu lipsă de control,
- îngrijorat,
- obosit,
- anxios, preocupat,
- depresiv,
- vinovat,
- apatic, singuratic, fără vlagă, speranță
- sau semne cognitive:
- dificultăți de a lua decizii,
- impulsivitate,
- indeciziune,
- confuzie,
- dezorientare,
- dificultate de concentrare, de rememorare a informațiilor, detaliilor,
- gânduri repetitive,
- judecăți sărace,
- gânduri rasiale,
- neînțelegerea a ceea ce povestesc ceilalți, etc.
Regăsirea unor astfel de suferințe în lista lungă de expresii ale stresului poate poziționa pe fiecare dintre noi pe o scală de stres care merge de la un nivel ușor la moderat, sever și foarte sever.
Oportunități de corecție a stresului sunt foarte multe, dar pot fi încadrate într-o strategie care are sens și rezultat doar dacă se aplică cu conștiinciozitate. Astfel fiecare capitol de suferință impune o contrabalansare prin aplicarea unui cumul de acțiuni.
Unele țin de stilul de viață unde pașii pot fi: mese echilibrate, nutriție adecvată, vitamine, minerale, reducerea consumului de zahăr, evitarea »fasting « sau «binging», menținerea greutății, exerciții executate cu regularitate, igiena somnului, găsirea timpului de ieșire din ritm, mini-pauze zilnice, timp alocat pentru sine, acordarea timpului necesar pentru activități recreaționale, protejarea de accidente, de sarcini nedorite, evitarea excesului de cafeină, alcool, găsirea căilor de recompensă.
La acești pași se poate adăuga o strategie interpersonală care permite relații de calitate ameliorate, investirea de timp și energie în relații semnificative, dezvoltarea și învățarea unor aptitudini de comunicare, refuzuri mai des decât acceptări de sarcini, îndeplinirea necesităților în modul de relaționare, cultivarea unor relații preferențiale, etc.
Nu se va neglija nici tamponarea părții emoționale prin exprimarea liberă a sentimentelor, trăilor, angajarea în activități care sunt “hrănitoare”, regăsirea umorului, practicarea tehnicilor de relaxare precum respirație profundă, relaxarea musculară progresivă, exerciții de vizualizare, meditație, yoga.
O zonă care nu trebuie neglijată pentru că face parte din tacticile de control cognitiv de dialog cu tine însuți presupune contracarea gândurilor negative, încercarea de punere a lucrurilor în perspectivă, distragerea atenției de la preocupările negative, stabilirea de noi obiective și priorități, acceptarea limitelor, a ceea ce nu puteți schimba, tolerarea ambiguităților și eșecurilor, abordări proactive ale problemelor în defavoarea celor reactive și recunoașterea și corectarea trăsăturilor dăunătoare.
Există și o altă modalitate corectivă prin apelarea la strategii filozofice/spirituale unde reexaminarea realistică a scopurilor în viață, clarificarea valorilor personale, identificarea punctelor forte personale, contemplarea a ceea ce dă sens vieții, dezvoltarea unei filozofii pozitive de viață și creșterea angajamentului spiritual pot determina schimbări în nivelul de stres.
Mai există și alte propuneri de relaxare și management a stresului precum folosirea respirației profunde de tip abdominal, a relaxării musculare, repetarea de cuvinte care te fac să te simți relaxat, imaginarea de imagini relaxante, aranjamentele matinale din timp pentru ceea ce urmează să faci în ziua respectivă, somn suficient, timp suficient alocat relaxării, etc.
De ce trebuie toate acestea să fie integrate într-un plan personal? Deoarece răspunsul la stres include reactivitate crescută, tresărire, variații în funcționarea cardiovasculară, modificări ale tonusului autonom și activarea axelor neuroendocrine.
Această reacție inițială la factorii de stres poate fi adaptativă deoarece pregătește organismul pentru o potențială amenințare sau întărește organismul să răspundă mai eficient la o amenințare viitoare.
Factorii de stres sunt evenimentele stresante în sine sau factorii fizici sau psihologici care provoacă răspunsul la stres. În timp ce experiențele stresante pot lua o multitudine de forme, rezultatele lor pot fi clasificate ca acute (efecte pe termen scurt, de obicei adaptative) sau cronice (efecte pe termen lung, de obicei dezadaptative).
Așadar, adu-ți aminte să te deconectezi de factorii ce cauzează stres și să încerci diverse metode de relaxare pentru a evita efectele stresului.
